Despre carte: 2008 / „... Îl consider un prost și, prin urmare, întreaga noastră cunoștință s-a întâmplat într-un mod prostesc: stăteam într-o seară în camera mea (apartamentul era format dintr-un rând de camere închiriate de un proprietar ticălos), stăteam liniștit, studiam, când deodată am auzit bătăi de picioare în spatele peretelui, niște țipete, hohote și gemete... Am simțit că ceva groaznic se întâmpla în spatele zidului. Mi-a tremurat inima, am sărit în sus, am ieșit în fugă din cameră și am deschis ușa alăturată. …»